Comisia Europeană reanalizează opțiunile prin care activele rusești înghețate în Uniunea Europeană ar putea fi folosite pentru susținerea financiară a Ucrainei. Discuțiile au fost relansate în contextul presiunilor tot mai mari asupra bugetelor europene și al nevoilor de finanțare ale Kievului.
Cea mai mare dificultate rămâne poziția Belgiei, statul în care este concentrată cea mai mare parte a activelor aparținând Băncii Centrale a Rusiei blocate în Occident. Este vorba despre aproximativ 210 miliarde de euro, gestionate în principal prin depozitarul financiar Euroclear.
Potrivit informațiilor publicate de Financial Times, Bruxelles-ul analizează formule care ar putea reduce riscurile asumate de Belgia și ar face mai acceptabilă o eventuală decizie la nivelul tuturor statelor membre.
Belgia cere garanții împotriva eventualelor acțiuni ale Moscovei
O tentativă anterioară de a avansa cu folosirea activelor rusești a fost oprită de autoritățile belgiene. Bruxelles-ul a invocat riscuri juridice importante, inclusiv posibilitatea ca Rusia să inițieze acțiuni în instanță sau să adopte măsuri de retorsiune.
Guvernul belgian a cerut garanții clare privind distribuirea responsabilității financiare între statele UE, în cazul în care Rusia ar contesta în justiție măsurile luate asupra rezervelor sale suverane.
Un oficial belgian a transmis pentru sursa citată că poziția executivului de la Bruxelles nu s-a modificat. Cu alte cuvinte, Belgia nu pare pregătită, în acest moment, să susțină un mecanism care nu oferă protecție juridică și financiară suficientă.
O entitate europeană separată, printre variantele analizate
Una dintre ideile readuse în discuție presupune transferarea activelor rusești blocate la Euroclear și la alte instituții financiare europene într-o structură specială, creată la nivelul Uniunii Europene.
În acest scenariu, noua entitate ar prelua nu doar activele, ci și obligațiile juridice asociate acestora. O astfel de formulă ar putea limita expunerea directă a Belgiei și a Euroclear la litigii sau eventuale despăgubiri solicitate de Moscova.
Propunerea a fost susținută recent și de fosta ministră germană a Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, precum și de eurodeputata franceză Nathalie Loiseau, apropiată de partidul președintelui Emmanuel Macron.
Totuși, oficialii europeni nu au adoptat deocamdată o variantă tehnică preferată. Un reprezentant european citat de publicația britanică a rezumat stadiul discuțiilor astfel: „În prezent nu există variante noi, doar analizăm modalități prin care ar putea exista”.
Ucraina are nevoie de zeci de miliarde de dolari
Relansarea subiectului vine într-un moment delicat pentru finanțele Ucrainei. Kievul estimează un deficit de finanțare de circa 27 de miliarde de dolari în acest an, iar necesarul ar putea fi chiar mai ridicat anul viitor.
Uniunea Europeană încearcă deja să acopere o parte majoră din acest gol financiar printr-un împrumut de 90 de miliarde de euro, destinat acestui an și anului următor. Potrivit estimărilor, pachetul ar putea acoperi aproximativ două treimi din necesarul de finanțare identificat de autoritățile ucrainene.
Susținătorii utilizării activelor rusești înghețate spun că această soluție ar reduce presiunea asupra bugetelor naționale ale statelor membre. Dezbaterea este cu atât mai sensibilă cu cât guvernele europene negociază și viitorul cadru financiar multianual al UE pentru perioada 2028-2034.
Consensul celor 27, greu de obținut
Inițiativa a fost repusă pe agenda europeană și după ce Suedia a cerut, luna trecută, redeschiderea discuției privind activele rusești înghețate.
Cu toate acestea, orice mecanism nou ar necesita susținerea tuturor celor 27 de state membre, iar acordul Belgiei este considerat esențial. Un oficial european a avertizat, într-o formulare plastică, că o soluție tehnică nu va fi suficientă în absența unei decizii politice: „Nu contează dacă scoatem din pălărie un iepure alb foarte impresionant, dacă nu există voință politică”.
